Listen Now

Începand cu 2020, ascultătorii pasionați de subiecte aflate la intersecția dintre tehnologie, afaceri și drept pot asculta Legile Tehnologiei, un podcast săptămânal produs de avocatnet.ro, care îi are că gazde pe Adriana Radu, avocat specializat în legislația tehnologiei și Alin Popescu, fondatorul avocatnet.ro, fost avocat specializat în problemele juridice ale internetului. Podcastul abordează, într-un limbaj extrem de ușor de urmărit, știri importante din săptămână, din zona de afaceri axate pe internet, cu punctarea consecințelor juridice și de afaceri pe care le au respectivele știri.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

Parlamentul European a adoptat ieri, cu o majoritate importanta, Digital Services Act, Regulamentul ce se presupune ca va intra in vigoare in 2023, in Europa. Ca si context util, cea mai mare parte a legislației UE este adoptată prin procedura legislativă ordinară, în cadrul căreia Parlamentul European (ales prin vot direct) și Consiliul UE (format din reprezentanți ai celor 27 de state membre ale UE) au competențe egale. Propunerile legislative elaborate de Comisia Europeana sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului, care trebuie să ajungă la un acord asupra textului înainte ca acesta să poată deveni parte din dreptul european. Revenind la Digital Services Act, cel mai important amendament a fost depus de Tracking-free Ads Coalition, un grup multipartit de europarlamentari care susține interzicerea publicitatii targetate. Întrucât ideea unei interdicții totale nu a avut succes, s-a ajuns la un compromis doar pentru a interzice targeted advertising in cazul minorilor. Mai mult, insa, coaliția au trecut cu succes amendamente care extind limitarea publicitatii targetate la datele personale sensibile, cum ar fi convingerile politice și religioase și orientarea sexuală etc. Despre aceste subiecte si multe altele am vorbit in acest episod. Va multumim ca ne ascultati.

Un proiect de lege din Israel ne pune in fata unei situatii interesante. Conform proiectului de lege propus, un judecător ar putea emite un ordin prin care să solicite unui editor de conținut să elimine postările de pe site-ul său web, dacă agențiile de aplicare a legii sunt convinse că a fost comisă o infracțiune prin publicarea conținutului. În esență, proiectul permite autorităților israeliene să blocheze postările de pe orice site web care prezintă conținut generat de utilizatori, inclusiv Google, Twitter și Facebook, precum și site-urile de știri pentru a nu fi văzute de cititorii sau telespectatorii israelieni, inclusiv cele cu un paywall și cele care necesită înregistrarea utilizatorului. -- O judecătoare din Peru a admis miercuri o plângere depusă de un bărbat împotriva fondatorului companiei Facebook, Mark Zuckerberg, prin care reclamantul solicită de la miliardarul american despăgubiri de 300.000 de dolari pentru suspendarea contului său de pe această reţea de socializare timp de 30 de zile, după ce a difuzat informaţii neconfirmate despre COVID-19, relatează EFE, citată de Agerpres. -- Ca tot vorbim despre covid, hai sa vorbim si despre scandalul din Germania, după ce poliția a folosit o aplicație de depistare a contacților COVID în anchetarea unei crime. Incidentul s-a petrecut în orașul Mainz, anul trecut. La finalul lui noiembrie, un om a murit după ce a ieșit dintr-un restaurant din localitate, iar poliția locală a deschis un dosar. În tentativa de a găsi un martor, polițiștii și procurorii au reușit să convingă autoritățile sanitare locale să le ofere date din aplicația Luca, care înregistrează cât timp au petrecut oamenii în diferite locuri. Apoi, autoritățile au contactat 21 de potențiali martori. -- Autoritatea pentru protectia datelor din Austria spune ca utilizarea Google Analytics in Europa incalca interdictia de a transfera date personale din EU in SUA, in lipsa unor garantii adecvate de securitate. -- Plus alte informatii interesante, comentate de Adriana Radu si Alin Popescu.

O creștere a numărului de utilizatori în timpul pandemiei de COVID-19 a creat probleme pe care sistemele automate de moderare ale Roblox – precum și moderatorii săi umani – încă încearcă să le rezolve. Roblox are 1.600 de moderatori umani care nu numai că se ocupă de conținutul care circulă prin funcțiile de chat din joc, ci și de conținutul creat și partajat cu alți utilizatori folosind instrumentele de creație ale Roblox. Utilizatorii folosesc instrumentele de creație puse la dispozitie de Roblox, în diferite moduri. Dacă s-a întâmplat ceva în lumea reală, cineva va încerca să recreeze evenimentul online. Spre exemplu, utilizatorii Roblox au folosit un joc parte a ecosistemului Roblox pentru a crea cartiere virtuale roșii unde jucătorii se pot aduna pentru a se angaja în sex simulat cu alți jucători - o activitate care tinde să evite moderarea prin utilizarea platformelor de chat în afara jocului, cum ar fi Discord, pentru a oferi legături directe către acest continut. -- Comisia Europeană are două investigații antitrust separate asupra Facebook (legate de utilizarea datelor) și Apple (legată de magazinul său de aplicații), care se vor desfășura in 2022. Autoritățile naționale de reglementare din țările UE – în special cele din Franța, Germania și Regatul Unit – au, de asemenea, propriile lor cazuri în Google, Facebook, Amazon și, respectiv, Apple, în legătură cu afirmațiile că și-au favorizat în mod nedrept propriile servicii față de cele ale rivalilor. -- Beijingul a trecut printr-o revizuire majoră a standardelor de protecție a datelor din țară. Rogier Creemers și Graham Webster de la Universitatea Stanford oferă o traducere a uneia dintre cele mai importante legislatii cu privire la datele personale,in lume. https://digichina.stanford.edu/work/translation-personal-information-protection-law-of-the-peoples-republic-of-china-effective-nov-1-2021/

Am discutat cu Raluca Radu, Director al Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și omul din spatele secțiunii dedicate României în Digital News Report (analiză comandată de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului, pentru a înțelege modul în care știrile sunt consumate într-o serie de țări) despre forțele care modelează astăzi jurnalismul, despre ipoteza camerei cu ecou sau ipoteza bulei informaționale (ambele asociate cu ecosistemul rețelelor sociale, despre dezinformare), despre poziția specialistului în societatea modernă și multe altele. Mai multe detalii despre activitatea doamnei Raluca Radu se pot citi în profilul Google Scholar: https://scholar.google.ro/citations?user=cEZuEmoAAAAJ&hl=en Ediția 2021 a Digital News Report poate fi consultată aici: https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2021

Am fost în viața mea la multe întâlniri. Am văzut oameni care-și etalau realizările ca pe niște mărgele de sticlă sclipitoare, am văzut oameni simpli chinuindu-se să imite ifosele șmecherilor. Am văzut oameni care-și pupau în dos șefii și șefi care-și pupau în dos clienții. Le-am văzut și m-am gândit că lumea noastră așa s-a rânduit. Să dăm valoare unor prostii, să le ridicăm la rang de probleme de viață-și-de-moarte. Să nu auzim cum râde viața de noi că suntem atât de mici. Am fost la întâlniri de genul ăsta și mi-am promis, după fiecare dintre ele, că mai bine stau acasă și mă bucur de râsul Anei, în loc să-mi pierd timpul zâmbind împăiat la oameni pe care nu-i voi înțelege niciodată. Și-au mai fost, apoi, celelalte întâlniri. Alea în care te gândești "Da, chiar îmi place ca sunt aici, în locul ăsta, acum". Le știu pe Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu de când ”erau mici”. Prin Dăruiește Viață / Give Life Association, au utilat și dotat spitale, au ajutat nenumărați oameni. Prin lupta lor, au ajutat la apariția formularului S2 (fost E112). Azi, construiesc un spital de oncologie pentru copii, în București (#NoiFacemUnSpital). Niște oameni obișnuiți schimbă vieți într-un mod simplu, deloc pompos, dar extrem de eficient. Oameni în care eu am încredere și pe care îi respect. Oameni pe care vă invit să îi sprijiniți în lupta lor continuă de-a face bine. Cum le puteți ajuta? Un SMS la 8864, cu textul SPITAL (donație 4 euro / lună) sau le puteți direcționa 20% din impozitul pe profit (daruiesteviata. ro/sponsorizeaza). Oricare dintre soluții vor ajuta, negreșit, ca viața unor copii să aibă alt curs, în viitor. Nu de asta trăim?

Directiva propusă recent de Comisia Europeană urmărește să asigure faptul că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul profesional legal corespunzător cu condițiile lor reale de muncă.  Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a stabili dacă platforma este un „angajator”. În cazul în care platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune că, din punct de vedere juridic, este un angajator.  Prin urmare, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale și de muncă care decurg din statutul de „lucrător”.  Pentru cei care sunt reclasificați ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecția împotriva accidentelor de muncă, la prestații de șomaj și de boală, precum și la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv. Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum și sarcina de a dovedi că nu le revine niciun raport de muncă. Criteriile clare pe care le propune Comisia vor oferi platformelor o mai mare securitate juridică, vor reduce costurile de judecată și vor facilita planurile de afaceri. -- Camera Deputatilor a adoptat, recent, un proiect de lege care prevede, printre altele, necesitatea ca furnizorii de servicii de comunicatii interpersonale care nu se bazeaza pe numere sa ofere autoritatilor de aplicare a legii si organelor cu atributii in domeniul securitatii nationale acces la comunicatiile criptate tranzitate in retelele proprii. Subiectul a fost mentionat public, pentru prima data, de Bogdan Manolea, Directorul Executiv al ApTI, si spunem ca a fost mentionat public pentru prima data in ideea ca el a fost trecut pe sub mana, asa, prin guvern si Parlament, fara vreo consultare publica sau o mentiune a faptului ca intr-o lege de multe multe articole, care se refera la multe lucruri, s-a si un articol in directia asta. -- Organismul de protecție antitrust al Italiei a transmis joi că a amendat compania Amazon cu 1,13 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piață, una dintre cele mai mari sancțiuni impuse unui gigant tehnologic american din Europa, relatează Reuters. Autoritatea italiană, Autorità Garante della Concorrenza e del Mercato (AGCM), își detaliază abordarea într-o declarație și un raport de 250 de pagini. Potrivit acesteia, vânzătorii terți nu beneficiază de același tratament dacă folosesc FBA (Fulfillment by Amazon) sau își folosesc propriul serviciu logistic de livrare. -- Am mai vorbit si despre cateva alte lucruri.

În aprilie 2020, hackerii s-au infiltrat în sistemele unei stații israeliene de pompare a apei și au manipulat echipamente. Pompele individuale au început să funcționeze defectuos în timp ce oficialii s-au luptat pentru a menține rezervele de apă pentru milioane de oameni. După incident, care a fost legat de Iran, oficialii au spus că daunele ar fi putut fi mult mai grave: ei bănuiesc că atacul a fost destinat să otrăvească rezervele de apă prin creșterea nivelului de clor. Săptămâni mai târziu, hackerii au vizat un port iranian într-un aparent act de răzbunare, spune Wired. -- Pe 30 noiembrie, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o nouă lege. Legea privind guvernanța datelor va crea un mecanism care să permită reutilizarea în condiții de siguranță a anumitor categorii de date din sectorul public care fac obiectul drepturilor altor persoane: de exemplu, secretele comerciale, datele cu caracter personal și datele protejate prin drepturi de proprietate intelectuală. Se creeaza astfel un cadru pentru promovarea unui nou model de afaceri – și anume serviciile de intermediere a datelor. Comisia va crea un punct unic de acces european, cu un registru electronic de date din sectorul public cu funcție de căutare. Acest registru va fi disponibil prin intermediul unor puncte unice de informare naționale. - ICO emite provizoriu o amendă de 17 milioane de lire sterline împotriva companiei de recunoaștere facială Clearview AI -- Noul guvern german cere interzicerea europeană a supravegherii biometrice în masă

Franta cere motoarelor de cautare si app-store-urilor sa indeparteze trimiterile spre siteul si aplicatiile Wish.com. Wish este o platformă populară de comerț electronic care vinde în principal la produse de la comercianții din China. Nu deține inventar, deoarece produsele sunt expediate direct de la comercianți către clienți. Altfel spus, e o platforma de dropshipping, asa cum se cheama varianta asta de comert electronic, in care vinzi un bun care nu e la tine, ci e la un producator ce il trimite direct la cumparator. -- Conform documentelor interne dezvaluite de publicatiile Reveal  și WIRED, vastul imperiu de date despre clienți al Amazon — date printre despre ce cauți, ce cumperi, la ce emisiuni te uiți, ce pastile iei, ce îi spui lui Alexa și cine se află la ușa ta din față – a devenit atât de extins, fragmentat și împărțit în mod absolut bizar în cadrul companiei, încât divizia de securitate nici măcar nu mai poate cartografia datele in cauza, cu atât mai puțin să le apere în mod adecvat. -- Comitetul pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului din cadrul Parlamentului European a adoptat ieri, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția față de propunerea de Regulament Digital Markets Act. Printre regulile adoptate regăsim și unele noutăți interesante. -- si multe altele

În septembrie 2021, Autoritatea Italiană pentru Protecția Datelor (DPA) a amendat Universitatea Luigi Bocconi cu 200 000 EUR pentru utilizarea Respondus, un software de supraveghere, fără a informa suficient studenții cu privire la prelucrarea datelor lor personale și, printre alte încălcări, pentru prelucrarea datelor lor biometrice fără o baza legală. Bocconi este o universitate privată cu sediul în Milano și, în timpul pandemiei de COVID-19, a introdus Respondus pentru a monitoriza studenții în timpul examenelor de la distanță. -- Yu Minhong, care a fondat principala companie chineză de instruire New Oriental Education & Technology, a intrat in comerțul electronic pentru a lupta pentru supraviețuirea sa, ca urmare a restricțiilor guvernului chinez asupra pietei de meditatii online pentru profit. Cunoscut și ca „Nașul ,meditatiilor de limba engleza” din China, Yu a găzduit un stream live pe Douyin (TikTok din China) duminică trecută, în timpul căruia a dezvăluit un plan de a salva compania listată la Bursa din New York. Planul pare complet out of the box: New Oriental va trece de la o afacere axată pe educație la una care vinde produse agricole online. -- Pornind de la stirea asta, am dat peste un studiu IRES din 2021, care spune cum sta treaba cu piata meditatiilor din Romania. Iata cateva idei: Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a; Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire; Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale.  Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării; Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână. Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

Astăzi, discutăm despre supravegherea extinsă pe care o presupune recunoașterea facială. Și pornim de la câteva știri de prin toata lumea (Clearview AI vs. Australia, exemplul unor școli din Scoția unde copiii plătesc prânzul cu ”fața”) pentru a imagina câteva dintre regulile utilizării imaginilor în spațiul public, din perspectiva legislației privind protecția datelor. Discuția merge, apoi, mai departe, spre pericolele și utilitatea supravegherii faciale, dar și spre știrea cum că Facebook ar renunța la algoritmii săi de recunoaștere facială.  Mai discutăm și despre magnitudinea pe care o presupune moderarea conținutului în mediul online, cu cifre și exemple menite să ofere o imagine asupra realității acestei moderări și a perspectivelor sale de viitor. Amintim și despre dezastrul de la Roblox, din acest weekend, dar și despre subiectul pe care, promitem, îl vom aborda episodul următor. Evident, pe lângă hainele virtuale pe care dorește Adriana să le poziționăm într-un context juridic. Ne auzim săptămâna viitoare!

Washington Post a publicat zilele trecute un articol care are la baza dezvaluiri interne de la Facebook. Iar articolul spune, chiar din titlul sau, lucruri pe care cititorul ar trebui sa le inteleaga: ”Cinci puncte pentru furie, un punct pentru like: Cum alimenteaza algoritmii facebook furia si dezinformarea”. Titlul ar fi unul extraordinar, daca n-ar fi ciudat. Pentru ca povestea, asa cum se intelege si din articolul Washington Post, dar si din documentele din spate, daca cineva are curiozitatea sa le parcurga, e putin diferita.  -- Ca lucrurile sa fie si mai interesante, ieri Facebook tocmai a anuntat un rebranding. In viitor se va numi Meta si se va tranzactiona pe bursa americana sub numele MVRS, de la Metaverse, universul pe care compania mizeaza extrem de mult in perioada urmatoare. Ce implicatii are schimbarea? Aparent, multe. Facebook merge pe o cale batatorita, cumva, si de altii, inaintea sa. Desi, contextul e putin diferit. -- Alte subiecte interesante.